După cum spuneam aici, sunt anumite aspecte care trebuie incluse obligatoriu într-un CV.
Datele de contact trebuie să conțină numărul de telefon mobil (preferabil cel personal), adresa de mail, orașul de domiciliu (în niciun caz adresa completă, vârstă, statut marital, acestea sunt detalii care nu ar trebui să intereseze pe nimeni). Adresele de mail făcute la 15 ani, de genul puiutzdrăgutz@, ciocolățică@, anasimihai@, alex_cel_din_bucuresti nu ar trebui folosite sub nicio formă într-un CV, ci variantele de adult nume.prenume@, prenume.initiala si alte variatiuni.
Obiectivul profesional reprezintă o sinteza a planurilor tale pe termen mediu, unde poți include rolurile vizate (povesteam aici despre SEO în CV), competențele pe care le ai și modul în care le poti maximiza într-un job nou.
Experiența profesională trebuie detaliată în ordine invers cronologică, începem cu jobul actual (și de cele mai multe ori punctul de referință pentru un nou job), continuând cu cele anterioare. În cazul în care experiența este extinsă, 80% din rolurile avute sunt pe un anumit domeniu iar 20% sunt irelevante acum ( de exemplu, ai fost asistentă medicală un an și alți 12 ai lucrat în office management) poți să nu mai menționezi primul job sau, cel puțin, să nu îl mai detaliezi. Responsabilitățile trebuie să fie detaliate, în ordinea importanței avute, fără să le treci, totuși, pe cele foarte puțin importante. Le poți comasa, astfel încât să poți avea maxim 8-10 responsabilități per job. O secțiune importantă a experienței profesionale o reprezintă realizările.La finalul fiecărui job ar trebui menționate exemple cuantificate ale realizărilor, cum ar fi:
– creșterea numărului de contracte noi încheiate anual cu 22%;
– obținerea unor economii de 5% pe o anumită categorie de cheltuieli.
Educația începe cu liceul (nivel de studii care ar trebui menționat în CV doar dacă ai 2-3 experiență sau nu ai absolvit și studii universitare, altfel devine irelevant). Detaliile privind nota de absolvire sau tema lucrării de licență nu contează. La fel ca și în cazul experienței profesionale, mențiunile se fac în ordine invers cronologică.
Trainingurile pot fi incluse într-o categorie separată sau tot în cadrul educației, ca sub categorie. Important este să le mentionezi doar pe cele relevante (și clar noțiunea de relevant se schimbă și cu trecerea timpului și pe măsura ce cresc responsabilitățile). Așadar, poate în 2003 trainingul de comunicare livrat de trainerul intern al companiei era relevant, dar cu siguranță acum nu mai contează. Cum evaluezi relevanța?
– furnizorul este unul consacrat pe piața de training,
– tema este una esențială pentru jobul tău, preferabil tehnică (de exemplu, negociere, raportare IFRS),
– în urma finalizării, ai primit o certificare (nu o diplomă),
– beneficiile pe care le-ai avut în urma participării au fost evidente,
– este relativ recent.
Condițiile nu sunt cumulative, dar te vor ajuta mult să cerni din multitudinea de cursuri la care ai fost.
Abilitățile sunt un termen general pentru informațiile despre:
– limbile străine pe care le vorbești. Contează doar cele în care te poți exprima relativ fluent deci de la intermediar în sus, ca să spun așa). Într-un interviu o autoevaluare de genul Înteleg tot dar nu mă pot exprima nu garantează niciun job, dimpotrivă, arată că nu cunoști limba respectivă.
– abilitățile tehnice (Microsoft Office, baze de date, CRM, limbaje de programare, programe de editare etc).
– permis de conducere.
În această fază pe nimeni nu interesează pasiunile tale (sorry to break the news) și nici nu ia de bune o înșiruire de competențe autoevaluate (de genul, team player, excelente abilități de negociere etc); competențele le poți include în obiectivul profesional de la începutul CVului. Referințele ar trebui prezentate doar la cerere, fără sa fie nevoie să le mentionezi pe CV.